Nu puteam să nu scriu despre noii mei pantofi de tango, primii mei pantofi de tango. Când i-am încălțat, am simțit cum piciorul meu spune „da”, am simțit că-s ai mei din prima. Presupun că la fel se întâmplă cu toate lucrurile predestinate, iar atunci așteptarea, rațiunea, planurile nu mai contează. Ceea ce e de înfăptuit trebuie să se înfăptuiască și uite așa am ajuns eu să privesc lumea de pe tocuri cui de 9 cm.
Pantofii mei sunt negri, din piele întoarsă pe exterior, cu o aplicație din cristale pe călcâi. Au o baretă subțire, elegantă, care-mi susține piciorul în locul potrivit. Am constatat că și echilibrul meu e altul, dar și că anumite structuri de dans ies mai bine cu noile tocuri. Minunat!
Acum nu-mi rămâne decât să măsor impactul psihologic al noii mele staturi asupra partenerilor mei de dans... „Oamenii înalți sunt mai frumoși, oamenii înalți sunt mai frumoși” - îmi repet în gând mantra mea secretă. 1,83 - here I come.
No comments:
Post a Comment