Îmi plouă în bucătărie, prin geam. Termopanul meu vechi de când lumea și pământul nu mai izolează nimic - apă, zgomot, praf. Îmi e foarte, foarte foame și mă uit cu jind la o pară zemoasă din fructieră. Nu pun mâna, în ultimul timp am exagerat cu mâncarea.
Afară s-a dezlănțuit o furtună nemiloasă, dar mie îmi plac furtunile, cu tunete, fulgere, trăsnete. Cu zgomot și pocnituri. Îmi place chiar și să mă plimb prin ele, să las apa să mă acopere, să mă înmoaie, să fugă toți în jurul meu iar eu să mă plimb calmă, cu nesaț, ca pe o cărare molcomă, să zâmbesc și să-mi mușc buzele ude cu o plăcere vinovată... Am făcut-o de nenumărate ori.
Astă seară am rămas să-i țin de urât lui Pufu, un picuț speriat și nelămurit. Prima lui furtună, dragul meu...
Mâine altă zi grea, dar mă bucur de calculator nou și roți umflate la bicicletă. After all, life's good.
No comments:
Post a Comment